O cutiuţă

Nu ne-am dori cu toţii o cutiuţă în care să păstrăm cele mai frumoase amintiri? în care să punem puţin din razele soarelui, dar şi câţiva stropi de ploaie? Cu siguranţă deţin una cand exersam prin jocuri cu matematica cu bunicul - ceva in genul http://www.xjocuri.com/jocuri-cu-matematica.html . Mai mult, m-am hotărât să o iau cu mine pretutindeni. De ce?
Pentru că am nevoie de soare.  Am nevoie de căldura lui. Am nevoie ca razele sale  să-mi mângâie  sufletul şi trupul atunci când se adună prea mulţi nori. Să strălucească în mine şi peste mine. Să-mi îmbrăţişeze gândurile şi să-mi picteze zâmbet pe chip. Să mă umple de speranţă. Să văd lumina razelor sale printre nori şi să păşesc încrezătoare în viaţă. Acum vreau doar sa ma joc, sa ma joc atat, poate sa incerc niste jocuri cu constructii pc, sau ceva amuzant de fete. 
Dar vreau neapărat şi câţiva stropi de ploaie. Nu vreau să uit de momentele grele. De luptă, de lacrimi, de tot ce a durut, dar care m-a făcut mai puternică. Vreau să iau cu mine totul. Vreau ca stropii de ploaie să îmi reamintească  de rolul lor în viaţa mea. Ei nu au venit să îmi facă rau, din contră. Au venit să mă îmbogăţească. Au fost meniţi să mă definească. Au venit să ude pământul din sufletul meu, ca ulterior  soarele să îl facă roditor.

Să nu uităm niciodată că soarele şi ploaia vor face mereu parte din noi.  Percepţia noastră asupra lor va face diferenţa marjoră între vieţile noastre.
Yours E.